Umflarea salariilor a îngropat Ungaria. Îngheţarea lor salvează România

Din 2009-05-07

Budapesta a decis creşterea cu cinci puncte procentuale a TVA, până la 25%, tăierea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare. Întrebarea este dacă Bucureştiul va ajunge să ia măsuri similare.

Şi România, şi Ungaria au primit un ajutor financiar aproape identic de la FMI şi Comisia Europeană, dar asemănările se opresc aici, pentru că atât indicatorii macro, cât şi condiţiile impuse de Fond diferă în cele două cazuri. Lucrul care a făcut până la urmă diferenţa este majorarea salariilor dascălilor cu 50%. Ungaria a făcut-o, România nu. Ungaria a recurs la înăsprirea fiscalităţii şi la tăierea pensiilor la presiunea Fondului Monetar Internaţional, care a cerut expres aceste lucruri în contul ajutorului financiar de 19,3 miliarde de euro acordat Budapestei, în noiembrie 2008.

Guvernul condus de premierul Gordon Bajnai a anunţat încă de luna trecută reducerea cheltuielilor statului cu circa 1,84 miliarde de dolari în acest an, pentru a redresa bugetul şi pentru a revitaliza economia.

Pentru sporirea veniturilor bugetului, guvernul a decis majorarea TVA la 25%. Aceste măsuri au fost luate pentru menţinerea deficitului bugetar la 3,4% din PIB. Dezechilibrul finanţelor publice este însă mult mai mare în România, de 4,6% din PIB. Până în prezent, pentru atingerea acestui deficit, convenit cu FMI, Guvernul României a hotărât introducerea impozitului minim pe veniturile firmelor şi reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar cu până la 20%, faţă de programul bugetar iniţial. Ultimele declaraţii ale preşedintelui şi premierului României arată că statul întâmpină dificultăţi în plata salariilor şi pensiilor din încasările curente, fiind obligat să se împrumute de pe piaţa internă.

Deficitul bugetar este însă singurul indicator la care Ungaria stă mai bine decât România. Într-un fel. Pentru că datoria publică a Ungariei a sărit de pragul impus prin Tratatul de la Maastricht, de 60% din PIB, fiind acum de aproximativ 68%. Astfel, guvernului de la Budapesta îi va fi foarte greu să finanţeze deficitul bugetar. Datoria publică a României abia dacă trece de 15% din PIB, aşa că Ministerul Finanţelor are mult spaţiu de manevră în finanţarea deficitului.

Ungaria a intrat în recesiune în trimestrul patru din 2008 când economia s-a contractat cu 1% faţă de trimestrul trei şi cu 2% faţă de perioada similară din 2007. România înregistra în ultimul trimestru o creştere economică de 2,9%, iar pe tot anul una de 7,1%. Ungaria reuşea o creştere anuală de doar 0,6%. Aceasta pentru că vecinii noştri au fost loviţi în plin de criză, o mare parte din economie bazându-se pe industria auto şi pe cea a construcţiilor.

Monedele din zonă au fost puternic zguduite în ultima parte a anului trecut şi la începutul anului curent. Şi în acest caz, leul a fost ceva mai stabil decât forintul. În iulie 2008, un euro era cotat la 230 de forinţi. În 3 februarie anul acesta, euro depăşea pragul psihologic de 300 de forinţi. Leul a avut în tot acest timp o depreciere de circa 20%. La originea acestei deprecieri au stat ieşirile de capitaluri străine. Ungaria a fost lovită mai tare de acest fenomen pentru că rata de creditare a fost mult mai mare decât în România şi, în plus, populaţia a preferat creditul în franci elveţieni. Ambele bănci centrale au încercat să oprească deprecierea monedelor prin urcarea dobânzii-cheie. În cazul Ungariei însă, aceasta a urcat până la 11,5%, cu 1,5 puncte mai sus decât dobânda maximă afişată de BNR.

Faptul că indicatorii Ungariei au coborât sub cei ai României are o singură origine: majorarea în bloc a salariilor angajaţilor de la stat. Fostul premier al Ungariei Ferenc Gyurcsany declara recent că ţara sa are dificultăţi economice pentru că guvernele anterioare au crescut foarte mult salariile bugetarilor. „La începutul anilor 2000, guvernanţii au început să cheltuiască foarte mult, au crescut foarte mult salariile bugetarilor. Îmi amintesc că unul dintre predecesorii mei, Viktor Orban, a crescut salariile cu 70%, iar Medgyessy a crescut salariile medicilor şi profesorilor cu 50% şi pensiile“, explica Gyurcsany.

Preluat de pe Cotidianul